.
În acest context, Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii, propunnd termenul de rationalitate limitata. În elaborarea conceptelor, Simon a plecat de la considerentul ca teoria organizatiilor nu-si gasea utilitatea si justificarea dect daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite depindeau de mediul organizational n care se afla individul, mai precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organizatii o identitate. Rationalitatea este "cultural limitata" pentru ca, sustine Herbert Simon, organizatia poate avea o structura bine definita n masura n care exista frontierele rationalitatii. Daca aceste frontiere variaza ntr-un mod repetat si imprevizibil, organizarea nu poate fi stabila. .
DefiniÞii.
Pornind de la notiunea de cultura, trebuie sa aratam ca antropologii dezbat nca sensul exact al acestui concept, fara sa fi ajuns la un consens. Pentru P. H. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care nglobeaza ansamblul cunosintelor, al modelelor de practici, al sistemelor de valori si reperezentari, al simbolurilor, al miturilor care se impun indivizilor. Ea are la rndul ei o actiune asupra indivizilor, fiind traita n practicile muncii, n raporturile sociale, n utilizarea timpului liber, n aspiratii, n proiecte, n actiune. G. Rocher considera cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gndi, simti si actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind nsusite si comune mai multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane n colectivitate sociala distincta. .
O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. Hofstede, conform careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel putin partial de oameni, care traiesc sau au trait n acelasi mediu social, unde a fost nvatata; este programarea colectiva a gndirii, care distinge membrii unui grup de un altul.
